Fiind situat în zona de interferenta dintre Balcani si Europa Centrala, pamântul Moldovei a cunoscut o istorie tumultoasa din timpuri imemoriale. Drept dovada serveste numarul impunator si diversitatea monumentelor si vestigiilor arheologice – marturii incontestabile despre stravechii locuitori ai tinutului.

De credintele magico - religioase se leaga si primele manifestari de arta. Unul dintre primele obiecte care atesta asemenea manifestari pe teritoriul Moldovei este amuleta depistata în grota de la Brânzeni, datata cu cca. 35 de mii de ani î.Chr. Este lucrata în fildes de mamut si prezinta un „corp” triunghiular cu „gât” alungit, care ar putea sugera o reprezentare ihtiomorfa. Partea triunghiulara este acoperita cu un decor punctat.

O adevarata colectie de obiecte, care pot fi incluse în inventarele de arta paleolitica, a fost descoperita în statiunea de la Cosauti (Soroca), printre care o statueta antropomorfa, un fragment de statueta zoomorfa lucrata în marna, diferite piese de os si fildes decorate cu incizii (meandre si spirale), datate cu ca 22 mii ani î.Chr.
Cea mai reprezentativa unitate etnoculturala din epoca neoliticului a fost cultura Cucuteni-Tripolie. Aceasta cultura constituie una din cele mai stralucite realizari, în special în domeniul ceramicii. Atât ornamentarea ceramicii pictate, cât si sculptura sunt foarte reprezentate.

Exponatele   muzeului cuprinde piese descoperite pe teritoriul Moldovei

 

Amfora Greceasca

Cupa cu Toarta Sec IV III i Chr