Arhitectura laica. Concomitent cu dezvoltarea arhitecturii de cult in Basarabia, la inceputul secolului al XIX-lea o evolutie evidenta cunoaste arhitectura edificiilor de locuit si publice. De regula, aceste constructii cuprindeau un etaj sau doua, mai rar trei niveluri.
Arhitectura urbana din aceasta perioada cunoaste, prin intermediul artei ruse, influentele unor stiluri europene, preluind inclusiv si sistemul planimetric de amenajare a oraselor.

Un exemplu tipic al evolutiei arhitecturii urbanistice se considera arhitectura Chisnaului din secolul al XIX-lea - inceputul secolului XX.

Constituite dupa modele-tip, edificiile purtau amprentele stilurilor clasicist sau neobizantin, promotorul ultimului fiind A. Bernardazzi, caruia ii apartin cele mai importante constructii din Chisnau.

Unul dintre cele mai frumoase exemple de arhitectura basarabeana apartinind acestui arhitect este cladirea Dumei orasenesti. Construita in doua nivele si decorata in stil eclectic, cu elemente gotice si renascentiste, cladirea are doua fatade, incununate de un turnulet, ce domina intreg ansamblul. Monumentalitatea edificiului se datoreaza in mare parte ferestrelor, usilor si arcelor intermediare, bogat infrumusetate cu elemente plastice, cu frize, balconase si acareturi oarbe.

Alt edificiu construit de A. Bernardazzi care poarta aceleasi amprente stilistice este cladirea Gimnaziului de Fete a principesei Dadiani (1900). Caracterul monumental al edificiului se bazeaza pe simetria volumelor, pe conceptia planimetrica.

Capela Gimnaziului de fete din Chisinau 1900

Pe linga monumentele mentionate deja sunt construite si cladirea Judecatoriei guberniale si cea a Bancii orasenesti, cladiri complementare stilului care a dominat in general arhitectura secolului al XIX-lea in Basarabia.

Influentele unei arhitecturi cu elemente decorative orientale sunt prezente in constructia casei de locuit de pe str. A. Bernardazzi nr. 97 din Chisinau si a cladirii Muzeului gubernial zoologic, agricol si al mestesugurilor.

O frumusete deosebita, caracteristica atit exteriorului, cit si interiorului sau prezinta arhitectura Casei Herta (1903), construita in stilul "barocco vienez", atragind atentia prin decorul bogat, realizat in relief si basorelief.

Arhitectura acestei perioade a marcat directiile principale ale dezvoltarii urbanistice a Chisnaului, atit in centrul capitalei, cit si la periferiile ei, deeterminind totodata evolutia sistemului de constructie oraseneasca.