Palatul Culturii

Pe ruinele Curtii Domnesti din Iasi s-a ridicat, intre anii 1906 – 1925, Palatul Culturii, monument devenit emblema capitalei Moldovei. Initial, lucrarile au fost incredintate arhitectilor Xenopol si Cerchez, dupa care, la interventiile lui Gh. Mirzescu – reprezentantul Moldovei in guvern, au fost aprobate planurile arhitectului I. D. Berindei.

Fondurile necesare au fost alocate de Fundatia Carol I. Arhitectul Berindei a pastrat o mare parte din zidurile si amplasamentele Curtii voievodale, demolind cladirile din ograda mare si fostele cazarmi, ocupate de prima societate de economie. Legenda spune ca in proiectul initial erau prevazute 365 de camere, dar constructia are 298 incaperi cu o suprafata de aproximativ 36. 000m2. La fatada sunt 92 ferestre, iar la mansarda alte 36 in ogiva si doua rinduri de baghete. Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice in exterior. Aripile cu iesindurile semicirculare au fost retrase si impodobite la fronton cu statui de arcasi ce stau de straja, iar pe laterale s-au construit doua intrati sub forma unor turnuri boltite. Intrarea in palat se face printr-un turn donjon mare, ccu creneluri si firide dominate de o acvila, cu aripile desfacute.

Pe turnul central a fost montat un orologiu cu diametrul de trei metri, incadrat de doi buciumasi pictati in costume populare. Clopotele ceasului intoneaza, din ora in ora, Hora Unirii.

La etajul I, la fatada centrala, se afla Sala Voievozilor, cu picturi in stilul frescelor medievale din ctitoriile Moldovei, asezate in chenare de epoca. Picturile au fost executate de Stefan Dimitrescu si de elevii sai. Tot la etajul I se afla sala "Henri Coanda", ale carei lambriuri au fost executate dupa un proiect al marelui savant. In amintirea anilor petrecuti la Iasi ca elev al Liceului Militar, Coanda a daruit orasului proiectul Monumentului eroilor romani de Galata si reteaua unui ciment special, care imita perfect culoarea si sunetul lemnului de stejar.

Pana in 1955, aici a fost sediul Tribunalului Judetean, dotat cu mobilier confectionat la Casa Maple din Londra. Afectat de cutremurul din 1940, Palatul a slujit in timpul celui de al doilea razboi mondial drept cazemata trupelor germane si, ulterior, sovietice.
Incepand din anul 1975, planseul de lemn al ultimului etaj a fost inlocuit cu unul de ciment, turnat in plase de otel, lucrare partial terminata in martie 1977, cind a avut loc cutremurul cel mare. Ca o cheie de bolta, noul planseu a sustinut monumentul, fiind afectate, in schimb, planseele de la etajul I, zidaria, ornamentele si stucaturile. Lucrarile de consolidare si restaurare ddureaza inca si astazi. In prezent, Palarul adaposteste patru importante muzee: de arta, de istorie, politehnic si etnografic.