Casa memoriala Mihail Kogalniceanu

Motto: „întâia datorie a unei natii este recunostinta" Mihail Kogalniceanu

Personalitate fascinantâ a epocii modeme, spirit pasionat si comprehensiv, Mihail Kogalniceanu se situeazâ în fruntea celor mai talentati reprezentanti ai generatiei pasoptiste. Istoric si publicist de renume, om politic si diplomat, el s-a dovedit a fi, mai presus de toate, întâiul aparâtor al intereselor noastre nationale.

Casa in care a locuit odinioarâ Mihail Kogâlniceanu functioneaza ca muzeu din anul 1971, prin stradania profesorului Gheorghe Bâileanu. Dupâ 23 de ani de activitate, în anul 1994, din cauza umiditatii excesive, muzeul este închis, iar cladirea intrâ într-un proces de restaurare-consolidare pânâ la sfârsitul anului 1999.

Imobilul va fi martorul primelor frâmântari revolutionare pasoptiste, a împlinirii idealurilor de unitate si independenta, m mijlocul cârora s-a situat fascinanta personalitate a lui Mihail Kogâlniceanu. în calitate de „adiotant domnesc" al domnitorilor Mihail Sturdza si Grigore Alexandru Ghica, proprietarul îi primeste aici pe toti plenipotentiarii puterilor strâine, pe conducâtorii administratiei rusesti, pe membrii partidei unioniste si, mai târziu, pe domnitorul Alexandru loan Cuza si pe regele Carol I. La cea de a cincea vizitâ a sa fâcuta la lasi, în aprilie 1869, principele Carol a fost gâzduit în casele lui Kogâlniceanu, unde „fu primit de elita societatii noastre, având m cap pe Principele Grigorie Mihail Sturdza".

Expozitia actualâ a urmârit sa reconstituie atmosfera unei case boieresti de secol XIX, cu componente ce se leaga în bunâ masurâ de numele si familia lui M. Kogâlniceanu. Pentru a reda fiecârei încaperi destmatia avutâ initial, s-au cercetat procesele verbale si inventarul, alcâtuite de comisia de expertizâ condusâ de Th. Mavromati, din 22-27 noiembrie 1907, dupa decesul Ecaterinei Kogâlniceanu. Am reconstituit, astfel, antretul, salonul, biroul, camera de primire, odâile sotiei si ale copiilor, dormitoml, sufrageria si holul.

Biroul		Sortul si lenta masonica		costumul Ecaterinei (sotia )