tr_sectia_arta.gif (1522 bytes)
str. Mihai Eminescu, nr. 3

In peisajul spiritual al Romanului, Muzeul de Arta reprezinta o importanta institutie de cultura pentru toti cei ce iubesc lumea formelor si a culorilor.

Initiativa si dimensiunile necesare înfiintarii muzeului apartine d-nei Minodora Ursachi, care a depus o munca intensa pentru îmbogatirea permanenta a patrimoniului artistic, organizarea expozitiilor si a activitatilor culturale.

Anul 1957 este anul începuturilor timide si modeste. S-a pornit de la o singura lucrare "Stefan cel Mare" pictata în 1884 de Epaminondra Bucevschi, la comanda episcopului de Roman Melchisedec Stefanescu, descoperita întâmplator într-un grajd al Primariei Roman, dupa care, treptat s-au adaugat alte importante lucrari provenite din transferuri, achizitii si donatii.

Casa Roiu Muzeul de Arta.jpg (451372 bytes) In primii ani ai existentei sale muzeul a functionat în acelasi local cu Muzeul de Istorie.  Spatiul afectat era însa mult prea restrâns. Din 1970 Muzeul de Arta îsi gaseste un sediu adecvat situat pe str. Mihai Eminescu, nr. 3, pus în valoare si de ambianta naturala generoasa. Este o cladire monument de arhitectura, construita la sfârsitul sec. al XIX-lea.

Colectiile muzeului cuprind un numar de 642 lucrari de pictura, grafica, sculptura si arta decorativa, numai în parte expuse în 6 sali de expozitie, întrunind o suprafata totala de 243 m.p.

Expozitia de baza, prin tematica sa, pune în valoare, în contextul artei românesti, creatia artistilor legati într-un fel sau altul, de zona Roman. Unii, romascani prin nastere, altii, aflati aici la studii un timp mai scurt sau mai lung, plecati apoi pentru a-si cauta un drum în arta, confirmati ulterior drept valori în arta medievala, au poposit deseori în aceste locuri, fie ca inspiratie de lucru, fie ca popas exceptional, ceea ce a determinat stabilirea unei legaturi sentimentale.

O siuta de lucrari - pictura, grafica, sculptura oglindesc universul afectiv si pictural al artistilor Maria Ciurdea Steurer, Iosif Steurer, Stavru Tarasov, Jean Cosmovici, Constantin Isachie, Nicu Enea etc. care îsi au locul lor bine precizat în arta noastra dintre cele doua razboaie mondiale.

Lucrari de tinuta artistica, peisaje, flori, portrete, compozitii poarta amprenta originalitatii modului de gândire si exprimare artistica. Pot fi urmarite variate forme de viziune si tehnica picturala strâns corelate cu traditiile artei românesti cât si influentele sau învatamintele preluate în urma calatoriilor sau a studiilor în strainatate.

Un numar apreciabil de lucrari apartinând generatiilor mai vechi sau mai noi, reprezentative pentru arta româneasca contemporana, cu un spectru larg de orientari si viziuni plastice originale poarta semnatura artistilor: Gh. Iliescu, Adrian Secoseanu, Petre Hârtopeanu, Corina Lecca, Rodica Bondi, Clement Pompiliu, Iulia Halaucescu, Stefan Hotnog, Victor-Mihailescu Craiu, Ligia Macovei, Gh. Saru, Spiru Chintila, Ion Salisteanu etc.

Vizitatorul va întâlni siguranta desenului în surprindere de caractere si stari sufletesti la portretele artistei Maria Ciurdea (1878 - 1967), influenta impresionismului în creatia lui Stavru Tarasov (1883 - 1961), lumina si culoarea guaselor lui Jean L. Cosmovici (1888 - 1952), sensibilitatea paletei artistului Constantin Isachie (1888 - 1967), capacitatea de întelegere si de interpretare a omului si a naturii de catre Nicu Enea (1897 -1960), linistea universului rural la Gheorghe Iliescu (1906 - 1989), viziunea si siguranta mijloacelor de expresie ale lui Adrian Secoseanu (1910 - 1984), poezia imaginilor panoramice la Petru Hârtopeanu (1913) desenul sintetic si suplu al lui Aurel Vlad (1915 - 1985), originalitatea executiei artistilor Corina Lecca, Rodica Bondi, Lazar Iacob, Romeliu Copilasi, Gh. Apostu etc.

Un loc aparte ocupa donatia arhitect Marcel Locar (1902 - 1983), compusa din 30 de lucrari semnate de nume ilustre ale artei românesti: Th. Pallady, Camil Ressu, Iosif Iser, Nicolae Darascu, Stefan Dimitrescu, Nicolae Tonitza, Lucian Grigorescu, Max Arnold, Alexandru Ciucurencu etc.