Situat pe cursul mijlociu al râului Jiu si intersectat de paralela 45, orasul Târgu Jiu este atestat documentar la 23 noiembrie 1406. El va deveni un important centru comecial ce facea legatura între orasele de la Dunare si cele din Transilvania.
În evul mediu, aici se facea un intens comert cu animale (bovine si porcine) ce se exportau spre Transilvania, prin pasul Vâlcan , iar din Sibiu, Brasov si Lipsca se importau numeroase marfuri si produse mestesugaresti.
Înca de la sfârsitul secolului al XV-lea, Târgu Jiu îndeplineste functia de resedinta a judetului Gorj (1497).
Arhitectura
orasului
Dezvoltarea sa urbanistica începe mai ales din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, aici remarcându-se casele cu o arhitectura în stil vechi românesc cu influente orientale, al renasterii franceze si germane, apoi neoromânesc, precum si cele în stil eclectic. Cele mai reprezentative case de acest gen sunt cele care formeaza nucleele strazilor Victoria, Tudor Vladimirescu, Eroilor si Unirii.
Orasul mai cuprinde si un ansamblu arhitectonic în stil brâncovenesc, biserica si casa marelui ban al Olteniei Cornea Brailoiu, unul din principalii colaboratori ai domnitorului Constantin Brâncoveanu, ce se afla în partea de nord a orasului,pe bulevardul Ecaterina Teodoroiu (fostul sat Vadeni).
Cele doua monumente au fost construite între 1698-1700 si ele reprezinta o contributie importanta la arhitectura religioasa si laica de la sfârsitul secolului al XVII-lea si începutul celui de-al XVIII-lea din tara noastra.
Biserica în forma de nava cu altarul decrosat, prezinta peste pronaos o clopotnita masiva, patrata în plan si cu câte doua deschideri arcuite pe fiecare fata. Originala este încaperea ce se afla între pronaos si camera clopotelor,unde se ajungea pe o scara interioara,ea fiind luminata printr-o singura fereastra pe latura de sud, si era folosita ca refugiu în caz de primejdie.
Casa, cu doua nivele si încaperi mari, avea pe latura vestica o loggie cu stâlpi din piatra sculptati cu motive vegetale, de aici deschizându-se perspectiva spre un lac artificial si spre lunca Jiului. Ea era prevazuta cu o pivnita mare, având ziduri groase de caramida si piatra în casete, sustinute de doua masive coloane. Ancadramentele ferestrelor erau pictate în fresca cu motive florale, în aceeasi maniera cu pictura bisericii paraclis, pictura realizata în 1731-1732 de reprezentanti ai scolii de la Hurez, (Ranite Grigore, Vasile si Ioan, ce sunt consemnati în pisania bisericii).
Valoroase case în stil românesc cu influente orientale sunt: casa pitarului Dimitrie Maldarescu (strada Tudor Vladimirescu nr. 36), casa slugerului Barbu, casa setrarului Chirita Corbeanu (str. Parâng nr.1), casa protopopului Andrei Schevofilax,
 casa Ganescu |
casa
samesului Vasile Moanga |
toate construite în secolul al XVIII-lea. La acestea se remarca pridvoarele (foisoarele) cu coloane si arcade în acolada sau semicirculare, "… case cu pridvoare si lungi stresini care-si încalzesc la lumina oasele de piatra, de atâtea ori plouate si ninse si ascund în cutare colturi nelocuite amintiri sfioase. Si, oricât s-ar fi cladit si împodobit, vechiul Târg e înca tot al acestor vechi case, care fac sa nu poata uita pâna si aceia cari nu-si îmbogatesc sufletul prin întrebarea cartilor" ( N. Iorga, Drumuri si orase din România).
Pe lânga casele de piatra si caramida boieresti sau negustoresti cu ziduri împrejmuitoare si porti de stejar înalte, se aflau numeroase case din bârne de stejar, cu un nivel sau doua, cu ferestre mici si cu acoperisuri din sindrila. La începutul secolului al XIX-lea din cele 350 de cladiri ale orasului, 43 erau din zid, iar dintre acestea 28 erau cu doua nivele ( Alexandru Stefulescu, Istoria Târgu Jiului, Tg-Jiu, 1906).
Referitor la aspectul orasului Târgu Jiu, istoricul Nicolae Iorga arata la sfârsitul secolului al XIX-lea,ca: " În acest oras nu era nici frumusetea stradelor podite (abia pe la 1793 se asternea piatra) si a largilor case boieresti din curti ca o mosioara, precum se vedeau la Craiova, nici linistea … unui târg vladicesc ca Râmnicul …Viata de mestesug si negot a celor multi si mici, dintre care cei mai bogati se apropiau de boierimea marunta a unui tinut departat de catre munte, aceia stapânea".
Arhitectura religioasa este reprezentata în Târgu Jiu de bisericile:
"Adormirea Maicii Domnului"- Vadeni- ctitorie a marelui ban al Olteniei, Cornea Brailoiu în anul 1700. Are plan de nava cu altarul decrosat si clopotnita pe pronaos. Pictura în fresca este realizata în anii 1731-1732, de zugravii Ranite Grigore, Vasile si Ioan (Scoala brâncoveneasca de pictura de la Hurez ).
"Sfintii Voievozi", cunoscuta si sub numele de biserica negustorilor sau biserica domneasca (1748-1768). Ea are un plan triconc, iar pictura a fost realizata la jumatatea secolului al XIX-lea de pictorul brasovean Misu Popp;
"Sfântul Nicolae" (1810), cu un remarcabil ansamblu de picturi murale executate de popa Mihail în 1812, care înfiinta pe lânga aceasta biserica, împreuna cu diaconul Radu si zugravul Matei, o scoala de pictura bisericeasca ( începutul sec. al XIX.lea);
"Sfânta Treime" sau biserica olarilor (1835), are plan de nava cu altarul decrosat;
"Nasterea Maicii Domnului" –Sisesti (1839) cu plan triconc si altarul decrosat.
"Sfintii Împarati" (1876), prezinta un plan tip nava cu altarul decrosat;
"Sfintii Apostoli" (1938), construita pe locul uneia mai vechi (1747). Are plan triconc si altar decrosat. Pictura în fresca este realizata de pictorul gorjean Iosif Keber.
La sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul celui urmator la Târgu Jiu se construiesc doua institutii publice reprezentative pentru arhitectura traditionala româneasca. Între anii 1898-1900 se construieste
 localul gimnaziului "Tudor Vladimirescu", dupa planurile arhitectului Thoma Dobrescu, |
|
 casa Gherghe |
Ambele edificii atrag atentia prin simtul proportiilor armonioase, eleganta si sobrietate. În ceea ce priveste arhitectura laica a orasului Târgu Jiu din prima jumatate a secolului al XX-lea, o nota aparte o reprezinta proiectele arhitectului gorjean Iulius Doppelreiter ( 1878 –1948). Din 1918 si pâna în 1940 au fost executate dupa planurile lui cele mai frumoase cladiri ale orasului, atât constructii publice (Scoala Normala, Banca Comertului, Muzeul Gorjului, Scoala de meserii etc) cât si particulare:
 casa Catana |
 casa Ion Popescu-Voitesti, |
casa Gr. Iunian |
Desi studiaza la Viena, stilul sau arhitectural este cel neoromânesc, nascut din traditiile caselor gorjene,cu tinda însorita, cu balcoane sub cupole peste caturi, placute la vedere si atragatoare. Casele lui cu elevatie din piatra de râu, sunt trainice, armonioase si îndeamna la meditatie. Toate aceste constructii dau culoare si personalitate orasului Târgu Jiu.
Ansamblul monumental creat de marele sculptor Constantin Brâncusi în anii 1937-1938 la Tg-Jiu în cinstea eroilor gorjeni cazuti în razboiul de Reîntregire a neamului (1916-1918), a devenit o adevarata emblema a orasului .
El este compus din patru unitati fundamentale care pornesc de pe malul râului Jiu si strabat orasul de la vest spre est: Masa Tacerii, Poarta Sarutului, Coloana fara sfârsit si Calea Eroilor. "Astfel conceput, ansamblul reuneste trei arte: sculptura, arhitectura si urbanistica si poate fi considerat ca fiind unul din cele mai reusite monumente din lumea întreaga (Ionel Jianu, Constantin Brâncusi,viata si opera).
Parcuri
si locuri de agrement
Gradina publica (Parcul Central) a fost înfiintata în anul 1856, în spatiul unui zavoi secular de pe malul stâng al Jiului, în partea de vest a orasului, pe o întindere de cca 10 ha, sub denumirea de "Belvedere-Stirbei". Acest parc a fost înnobilat, de-a lungul timpului, prin înlocuirea unor specii dendrologice comune cu altele ( de exemplu arbori de ginko biloba) care i-au sporit valoarea, înfrumusetându-i înfatisarea. Un rol esential în acest sens l-a avut si amplasarea aici, în anii 1937-1938, a doua din capodoperele ansamblului sculptural brâncusian.
 Revenire |
