SECTIA PREISTORICA cuprinde salile aflate in zona sudica a parterului cladirii, carora li se mai adauga si antecamera de la etajul I, cuprinzand exponate din perioada mileniilor VII – I i. Chr. In sala consacrata epocii pietrei, vizitatorii pot admira splendida ceramica pictata apartinand culturii Petresti (1), idoli din lut, unelte din silex si topoare perforate, sceptrul zoomorf din piatra descoperit la Vintu de Jos sau maciuca cvadrilobata de la Sard (2), alaturi de cateva topoare din arama, care dovedesc prelucrarea timpurie a acestui metal in spatiul intracarpatic al Romaniei. Epoca bronzului (mil. III-II i. Chr.) este ilustrata prin diverse vase (3) sau podoabe gasite in mormintele de tip tumular din Muntii Apuseni, prin vasele cu decor incizat sau canelat apartinand culturilor Wietenberg si Noua cat si prin celebrul depozit de topoare si bratari din bronz descoperit la Ighiel. Pentru prima epoca a fierului, cele mai multe exponate provin din marea asezare fortificata de la Teleac (sec. X-VII i. Chr.), la care se mai adauga insa si depozitele cuprinzand obiecte din bronz de la Cugir, Zlatna, Fizesu Gherlei, Vintu de Jos (5). In antecamera aflata la etajul 1 sunt prezentate descoperiri ale unor populatii straine care au convietuit cu triburile geto-dacice, cum ar fi scitii agatarsi sau celtii.

Primele sali de la etajul I prezinta CIVILIZATIA DACICA, ajunsa la apogeul sau in sec. I i. Chr. – I d. Chr. Majoritatea exponatelor provin din cetatea dacica de la Piatra Craivii, aflata la mica distanta de Alba Iulia si identificata cu anticul centru Apoulon (7), din care a fost reconstituit in muzeu un fragment de zid cu blocurile originale. Lor li se adauga insa si obiecte provenind din cetatile de la Capalna sau Gradistea Muncelului, precum si diverse podoabe (6), arme si obiecte de harnasament din mormantul princiar de la Cugir sau din mormintele de razboinici de la Blandiana si Teleac.

SECTIUNEA ROMANA a expozitiei, care se deschide cu evocarea razboaielor de cucerire ale Daciei de catre Traian, este una dintre cele mai bogate din muzeu, cuprinzand exponate descoperite in cea mai mare parte in anticul centru roman Apulum si in castrul Legiunii XIII Gemina, ambele situri aflate pe teritoriul actualului oras Alba Iulia. Exponatele din sec. II-III sunt extrem de variate, incluzand: monumente sculpturale si inscriptii din calcar sau marmura, vase din lut (8) confectionate in ateliere locale, precum cele atestate la Apulum sau Ampelum, sau ceramica importata de tip terra sigillata, opaite din lut (9) si bronz, vase din sticla, obiecte de podoaba din bronz si os, elemente de mozaic, o interesanta trusa de instrumente chirurgicale. Deosebite sunt uneltele din lemn descoperite in minele de sare de la Ocna Mures (Salinae) sau in cele de aur de la Rosia Montana (Alburnus Maior). O descoperire de exceptie o reprezinta grupul de inscriptii votive si reprezentari din lut sau piatra gasite in 1989 la Alba Iulia, in ruinele templului lui Liber Pater, care se adauga mai vechilor reprezentari de divinitati greco-romane sau orientale, expuse in sala consacrata vietii spirituale in epoca romana (10).

Urmatoarele sali sunt consacrate prezentarii procesului de formare al poporului roman, dupa ce stapanirea romana se retrasese la sudul Dunarii, iar populatia daco-romana din fosta provincie a trebuit sa suporte trecerea valurilor de popoare migratoare (goti, huni, gepizi, avari), care au dominat temporar acest spatiu. In vitrine sunt expuse atat obiecte apartinand populatiei autohtone crestine, cum ar fi vase din lut, opaite cu semnul crucii, unelte si obiecte de podoaba (12), cat si unele obiecte, in special arme si piese de harnasament apartinand razboinicilor migratori. Procesul etnogenezei romanesti se incheie in a doua jumatate a mil. I, dupa asimilarea triburilor slave asezate pe teritoriul carpato-dunarean, etapa bine reflectata in muzeu prin descoperirile din necropola din sec. VII-VIII de la Berghin.

SECTIA MEDIEVALA se deschide cu prezentarea primelor formatiuni politice de pe teritoriul Romaniei, centrul unuia dintre acestea aflandu-se probabil chiar la Alba Iulia (Balgrad), dupa cum o dovedeste marea necropola din sec. IX-X descoperita aici, zeci de vase (13), obiecte de podoaba din argint, bronz, pietre semi-pretioase, unelte si arme din fier fiind expuse in vitrine. Unele morminte de calareti maghiari din sec. XI reflecta procesul de cucerire al Transilvaniei de catre regatul Ungariei, in vreme ce Moldova si Tara Romaneasca reusesc sa devina state feudale independente. Urmatoarele sali prezinta diverse aspecte ale vietii in perioada feudala, precum dezvoltarea mestesugurilor si comertului, inflorirea centrelor orasenesti transilvanene, in care un rol activ l-au jucat si colonistii sasi. Ultima parte a primului etaj este dedicata luptei domnitorilor romani, deseori legati prin aliante politico-militare, impotriva expansiunii otomane in perioada sec. XIV-XVI (14), o variata colectie de arme ofensive si defensive fiind expusa in vitrine.

Inceputul etajului II este consacrata primei uniri politice a tarilor romane sub Mihai Viteazu, care dupa magistralele sale victorii impotriva turcilor, a infrant opozitia nobilimii transilvanene si a boierimii moldovene, care incercau sa se opuna cutezatorului sau ideal de unire. O atmosfera impresionanta pentru vizitatori este creata prin expunerea de armuri, steaguri si arme, copii de documente si gravuri de epoca, la care se adauga o reconstituire a cetatii Alba Iuliei in care Mihai si-a facut intrarea triumfala la 1 nov. 1599.