Cetatea Alba Iulia - Monumente Istorice si de Arta

Cetatea bastionara de la ALBA IULIA - Edificata la scurt timp dupa instaurarea dominatiei habsburgice in Transilvania, actuala cetate (1715-1738) este cea mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip "Vauban" din tara noastra. Construita dupa planul arhitectului Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului Stefan de Steinville, comandant al trupelor imperiale din principat, cetatea este alcatuita din sapte bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf. Stefan, Trinitarilor, Sf. Mihai – demantelat partial – Sf. Carol, Sf. Elisabeta, Sf. Capistrano) si prezinta toate elementele de fortificare adaptate tehnicii militare a timpului: clesti, reveline, contragarda, sant, antesant si glacis, organizate pe principiul flancarii reciproce si al apararii la distanta. Intrarea se face prin sase porti, dintre care patru sunt decorate cu statui si reliefuri de catre o echipa de sculptori condusa de Johhan Konig. In totalitate cetatea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastica figurativa baroca din Transilvania. Intre zidurile ei s-au desfasurat evenimente de cea mai mare importanta pentru istoria poporului roman: epilogul rascoalei lui Horea, Marea Unire a Transilvaniei cu Romania la 1 Decembrie 1918.

Poarta a –III-a a Cetatii. Monumentala, poarta principala de intrare in fort reprezinta cel mai important ansamblu sculptural al cetatii. Edificiul prismatic poarta un bogat décor figurativ, antropomorf, zoomorf si vegetal alcatuit din scene de lupta, arme, steaguri, trofee, blazoane, mascheroni si care imbraca antablamente si campuri, subliniind prin relieful plat al redarilor, volumul trupurilor tensionate ale Atlantilor.		Poarta I-a a Cetatii. Situata la extremitatea estica a ansamblului, poarta este cladita in forma unui arc de triumf prevazut cu trei deschideri. Deasupra arhitravei, incadrand stema Casei de Austria, se afla statuile lui Venus si Marte flancate, la randul lor, de reprezentarile a doua bombarde in pozitia de tragere. Fatadele sunt decorate cu reliefuri inspirate de mitologia antica: Eneea salvandu-si tatal, pe Anchise, din flacarile Troiei, si lupta lui Hercule cu Anteu la exterior, Perseu cu capul Meduzei si Hercule in lupta cu leul din Nemeea, la interior.

Palatul Apor. Resedinta a uneia din cele mai puternice familii feudale, cu reprezentanti in ierarhia superioara a principatului Transilvaniei, palatul Apor a fost ridicat in ultimele decenii ale secolului al XVII-lea. Cladirea a fost modificata in prima jumatate a celui urmator, cand este dotata cu importante lucrari de plastica baroca pe fatada de sud, la frontoanele portalurilor si balustrii scarii de acces.		Bibliteca "BATTHYNAEUM" Valoroase colectii de carte veche si de arta ale institutului ce poarta numele fondatorului sunt gazduite in biserica dezafectata a fostei manastiri trinitariene construita in anul 1719. Obiectiv important al lucrarilor edilitare prin care a trecut orasul in primele decenii ale veacului al XVIII-lea, biserica dupa desacralizare, a servit un timp ca spital militar, fiind transformata in 1792 in biblioteca din initiativa episcopului Ignatiu Batthyani.

		Catedrala Reintregirii. Reinnoind firul existentei la Alba Iulia a importantului asezamant al lui Mihai Viteazul, catedrala ortodoxa, construita in anii 1921-1922, constituie in oras expresia artistica a unitatii noastre nationale realizata prin actul din 1918. Arhitectura sa, inspirata de biserica domneasca din Targoviste, se inscrie in curentul romantic initiat in arta romaneasca in ultimele decenii ale secolului trecut, ce si-a propus valorificarea creatiei artistice medievale de la sud de Carpati.

		Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul si basorelieful Unirea Tarilor Romane. Statuia voievodului care a realizat pentru prima data unirea tarilor romane, opera sculptorului Oscar Han, a fost dezvelita in anul 1968 cu prilejul aniversarii semicentenarului Unirii Transilvaniei cu Romania. Basorelieful Unirii, autor Horia Flamand, a fost incastrat in zidul fostului palat princiar in mai 1975, cand Alba Iulia a sarbatorit 2000 de ani de existenta urbana si 375 de ani de la prima unire politica a tarilor romane.