Nucleul palatului "Reduta" care adaposteste din 1959 Muzeul
Etnografic al Transilvaniei dateaza din secolul al XVI-lea.
Aici a functionat, in secolele XVIII-XIX, unul dintre cele mai importante hanuri ale
orasului Cluj. Refacuta complet in perioada 1820-1830, cand a fost realizata si actuala
fatada in stil neoclasic, cladirea a devenit, in secolul al XIX-lea, unul dintre cele mai
importante edificii politice si culturale ale Transilvaniei.
In sala principala s-au desfasurat sedinte publice, baluri si concerte; au concertat aici
mari muzicieni ai lumii: Johanes
Brahms si Franz Liszt, mai tarziu Bela Bartok si George Enescu.
Cladirea a fost, de asemenea, unul dintre locurile de intrunire ale Dietei Transilvaniei. Aici s-a reunit si cea din urma Dieta a
Principatului, in care natiunea romana nu a fost reprezentata si care a votat, in 1865,
unirea Transilvaniei cu Ungaria.
In 1894 s-a desfasurat, in palatul "Reduta", unul dintre marile procese politice ale secolului, reflectat de intreaga presa europeana: procesul Memorandumului. In anul 1892 cei mai importanti reprezentanti ai intelectualitatii romanesti din Transilvania prezentasera Imparatului Austriei, Francisc Josif, un Memorandum prin care protestau impotriva politicii de deznationalizare practicata de guvernul maghiar. (Reamintim ca, din 1865-1867 Imperiul Habsburgic fusese reorganizat in doua state distincte, Austria si Ungaria, care aveau guverne separate si doar cateva institutii centrale comune). Semnatarii acestui document au fost judecati si condamnati la ani grei de inchisoare. In pledoaria rostita in cadrul acestui proces, in calitate de acuzat, fruntasul politic roman Dr. Ioan Ratiu a rostit memorabilele cuvinte: "Existenta unui popor nu se discuta, se afirma!".
Importanta palatului "Reduta" a scazut de la sfarsitul secolului al XIX-lea, cand in orasul Cluj au fost construite noi edificii culturale si administrative, monumentale si spatioase. Dupa ce, timp de cativa ani a functionat aici Muzeul de Arta, cladirea a fost atribuita, din 1959, Muzeului Etnografic al Transilvaniei.